|
Legea
319/2006 PROTECTIA MUNCII
CAPITOLUL I:
Dispozitii generale
Art. 1
(1)Prezenta
lege are ca scop instituirea de masuri privind
promovarea imbunatatirii securitatii si
sanatatii in munca a lucratorilor.
(2)Prezenta
lege stabileste principii generale referitoare
la prevenirea riscurilor profesionale, protectia
sanatatii si securitatea lucratorilor,
eliminarea factorilor de risc si accidentare,
informarea, consultarea, participarea
echilibrata potrivit legii, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum
si directiile generale pentru implementarea
acestor principii.
Art. 2
Conventiile
internationale si contractele bilaterale
incheiate de persoane juridice romane cu
parteneri straini, in vederea efectuarii de
lucrari cu personal roman pe teritoriul altor
tari, vor cuprinde clauze privind securitatea si
sanatatea in munca.
CAPITOLUL II:
Domeniu de aplicare
Art. 3
(1)Prezenta
lege se aplica in toate sectoarele de
activitate, atat publice, cat si private.
(2)Prevederile prezentei
legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si
reprezentantilor lucratorilor.
Art. 4
(1)Fac
exceptie de la prevederile art. 3 alin. (1)
cazurile in care particularitatile inerente ale
anumitor activitati specifice din serviciile
publice, cum ar fi fortele armate sau politia,
precum si cazurile de dezastre, inundatii si
pentru realizarea masurilor de protectie civila,
vin in contradictie cu prezenta lege.
(2)In
cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se
asigure securitatea si sanatatea lucratorilor,
tinandu-se seama de principiile stabilite prin
prezenta lege.
Art. 5
In sensul
prezentei legi, termenii si expresiile de mai
jos au urmatorul inteles:
a)lucrator -
persoana angajata de catre un angajator,
potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in
perioada efectuarii stagiului de practica,
precum si ucenicii si alti participanti la
procesul de munca, cu exceptia persoanelor care
presteaza activitati casnice;
b)angajator -
persoana fizica sau juridica ce se afla in
raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul
respectiv si care are responsabilitatea
intreprinderii si/sau unitatii;
c)alti
participanti la procesul de munca - persoane
aflate in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, in perioada de
verificare prealabila a aptitudinilor
profesionale in vederea angajarii, persoane care
presteaza activitati in folosul comunitatii sau
activitati in regim de voluntariat, precum si
someri pe durata participarii la o forma de
pregatire profesionala si persoane care nu au
contract individual de munca incheiat in forma
scrisa si pentru care se poate face dovada
prevederilor contractuale si a prestatiilor
efectuate prin orice alt mijloc de proba;
d)reprezentant al
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor - persoana
aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in
conformitate cu prevederile legale, sa ii
reprezinte pe acestia in ceea ce priveste
problemele referitoare la protectia securitatii
si sanatatii lucratorilor in munca;
e)prevenire -
ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori
prevazute in toate etapele procesului de munca,
in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor
profesionale;
f)eveniment -
accidentul care a antrenat decesul sau vatamari
ale organismului, produs in timpul procesului de
munca ori in indeplinirea indatoririlor de
serviciu, situatia de persoana data disparuta
sau accidentul de traseu ori de circulatie, in
conditiile in care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum si cazul
susceptibil de boala profesionala sau legata de
profesiune;
g)accident de
munca - vatamarea violenta a organismului,
precum si intoxicatia acuta profesionala, care
au loc in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu si care
provoaca incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
h)boala
profesionala - afectiunea care se produce ca
urmare a exercitarii unei meserii sau profesii,
cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori
biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca;
i)echipament
de munca - orice masina, aparat, unealta sau
instalatie folosita in munca;
j)echipament
individual de protectie - orice echipament
destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator
pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai
multor riscuri care ar putea sa ii puna in
pericol securitatea si sanatatea la locul de
munca, precum
si orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a indeplini acest obiectiv;
k)loc de
munca - locul destinat sa cuprinda posturi de
lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria
intreprinderii si/sau unitatii la care
lucratorul are acces in cadrul desfasurarii
activitatii;
l)pericol
grav si iminent de accidentare - situatia
concreta, reala si actuala careia ii lipseste
doar prilejul declansator pentru a produce un
accident in orice moment;
m)stagiu de
practica - instruirea cu caracter aplicativ,
specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si
somerii in perioada de reconversie
profesionala;
n)securitate
si sanatate in munca - ansamblul de activitati
institutionalizate avand ca scop asigurarea
celor mai bune conditii in desfasurarea
procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii
lucratorilor si a altor persoane participante la
procesul de munca;
o)incident
periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi
explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din
disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul
neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba
asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil sa produca pagube materiale;
p)servicii
externe - persoane juridice sau fizice din afara
intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze
servicii de protectie si prevenire in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, conform
legii;
q)accident
usor - eveniment care are drept consecinta
leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a
antrenat incapacitate de munca cu o durata mai
mica de 3 zile;
r)boala
legata de profesiune - boala cu determinare
multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.
CAPITOLUL
III: Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1:
Obligatii generale ale angajatorilor
Art. 6
(1)Angajatorul are
obligatia de a asigura securitatea si sanatatea
lucratorilor in toate aspectele legate de
munca.
(2)In cazul
in care un angajator apeleaza la servicii
externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitatile sale in acest domeniu.
(3)Obligatiile lucratorilor
in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu
aduc atingere principiului responsabilitatii
angajatorului.
Art. 7
(1)In cadrul
responsabilitatilor sale, angajatorul are
obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a)asigurarea
securitatii si protectia sanatatii
lucratorilor;
b)prevenirea
riscurilor profesionale;
c)informarea
si instruirea lucratorilor;
d)asigurarea
cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare
securitatii si sanatatii in munca.
(2)Angajatorul are
obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor
prevazute la alin. (1), tinand seama de
modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea
situatiilor existente.
(3)Angajatorul are
obligatia sa implementeze masurile prevazute la
alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principii
generale de prevenire:
a)evitarea
riscurilor;
b)evaluarea
riscurilor care nu pot fi evitate;
c)combaterea
riscurilor la sursa;
d)adaptarea
muncii la om, in special in ceea ce priveste
proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca si
de productie, in vederea reducerii monotoniei
muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a
diminuarii efectelor acestora asupra
sanatatii;
e)adaptarea
la progresul tehnic;
f)inlocuirea
a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este
periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos;
g)dezvoltarea
unei politici de prevenire coerente care sa
cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,
conditiile de munca, relatiile sociale si
influenta factorilor din mediul de munca;
h)adoptarea,
in mod prioritar, a masurilor de protectie
colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
i)furnizarea
de instructiuni corespunzatoare
lucratorilor.
(4)Fara a
aduce atingere altor prevederi ale prezentei
legi, tinand seama de natura activitatilor din
intreprindere si/sau unitate, angajatorul are
obligatia:
a)sa evalueze
riscurile pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau
preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
b)ca,
ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca
este necesar, masurile de prevenire, precum si
metodele de lucru si de productie aplicate de
catre angajator sa asigure imbunatatirea
nivelului securitatii si al protectiei sanatatii
lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul
activitatilor intreprinderii si/sau unitatii
respective si la toate nivelurile ierarhice;
c)sa ia in
considerare capacitatile lucratorului in ceea ce
priveste securitatea si sanatatea in munca,
atunci cand ii incredinteaza sarcini;
d)sa asigure
ca planificarea si introducerea de noi
tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu
lucratorii si/sau reprezentantii acestora in
ceea ce priveste consecintele asupra securitatii
si sanatatii lucratorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul
de munca;
e)sa ia
masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu
risc ridicat si specific, accesul sa fie permis
numai
lucratorilor
care au primit si si-au insusit instructiunile
adecvate.
(5)Fara a
aduce atingere altor prevederi ale prezentei
legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi
desfasoara activitatea lucratori din mai multe
intreprinderi si/sau unitati, angajatorii
acestora au urmatoarele obligatii:
a)sa
coopereze in vederea implementarii prevederilor
privind securitatea, sanatatea si igiena in
munca, luand in considerare natura
activitatilor;
b)sa isi
coordoneze actiunile in vederea protectiei
lucratorilor si prevenirii riscurilor
profesionale, luand in considerare natura
activitatilor;
c)sa se
informeze reciproc despre riscurile
profesionale;
d)sa
informeze lucratorii si/sau reprezentantii
acestora despre riscurile profesionale.
(6)Masurile
privind securitatea, sanatatea si igiena in
munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie
obligatii financiare pentru lucratori.
SECTIUNEA 2:
Servicii de prevenire si protectie
Art. 8
(1)Fara a
aduce atingere obligatiilor prevazute la art. 6
si 7, angajatorul desemneaza unul sau mai multi
lucratori pentru a se ocupa de activitatile de
protectie si de activitatile de prevenire a
riscurilor profesionale din intreprindere si/sau
unitate, denumiti in continuare lucratori
desemnati.
(2)Lucratorii
desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca
urmare a activitatii lor de protectie si a celei
de prevenire a riscurilor profesionale.
(3)Lucratorii
desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar
pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le
revin prin prezenta lege.
(4)Daca in
intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza
activitatile de prevenire si cele de protectie
din lipsa personalului competent, angajatorul
trebuie sa recurga la servicii externe.
(5)In cazul
in care angajatorul apeleaza la serviciile
externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie
sa fie informate de catre angajator asupra
factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt
susceptibili de a avea efecte asupra securitatii
si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba
acces la informatiile prevazute la art. 16 alin.
(2).
(6)Lucratorii
desemnati trebuie sa aiba, in principal,
atributii privind securitatea si sanatatea in
munca si, cel mult, atributii complementare.
Art. 9
(1)In toate
cazurile, pentru a se ocupa de organizarea
activitatilor de prevenire si a celor de
protectie, tinand seama de marimea
intreprinderii si/sau unitatii si/sau de
riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum
si de distributia acestora in cadrul
intreprinderii si/sau unitatii, se impune
ca:
a)lucratorii
desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa
dispuna de mijloacele adecvate;
b)serviciile
externe sa aiba aptitudinile necesare si sa
dispuna de mijloace personale si profesionale
adecvate;
c)lucratorii
desemnati si serviciile externe sa fie in numar
suficient.
(2)Prevenirea
riscurilor, precum si protectia sanatatii si
securitatea lucratorilor trebuie sa fie
asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un
serviciu ori de servicii distincte din
interiorul sau din exteriorul intreprinderii
si/sau unitatii.
(3)Lucratorul/lucratorii
si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin.
(2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate
ori este necesar.
(4)in cazul
microintreprinderilor si al intreprinderilor
mici, in care se desfasoara activitati fara
riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma
atributiile din domeniul securitatii si
sanatatii in munca pentru realizarea masurilor
prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea
necesara in domeniu.
(5)Ministerul
Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
stabileste prin norme metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi capacitatile si
aptitudinile necesare, precum si numarul
considerat suficient, prevazute la alin. (1) si
(4).
SECTIUNEA 3:
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea
lucratorilor, pericol grav si iminent
Art. 10
(1)Angajatorul are
urmatoarele obligatii:
a)sa ia
masurile necesare pentru acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si
marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand
seama de alte persoane prezente;
b)sa
stabileasca legaturile necesare cu serviciile
specializate, indeosebi in ceea ce priveste
primul ajutor, serviciul medical de urgenta,
salvare si pompieri.
(2)Pentru
aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul
trebuie sa desemneze lucratorii care aplica
masurile de prim ajutor, de stingere a
incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3)Numarul
lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea
lor si echipamentul pus la dispozitia acestora
trebuie sa fie adecvate marimii si/sau
riscurilor specifice intreprinderii si/sau
unitatii.
Art. 11
(1)Angajatorul are
urmatoarele obligatii:
a)sa
informeze, cat mai curand posibil, toti
lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui
pericol grav si iminent despre riscurile
implicate de acest pericol, precum si despre
masurile luate ori care trebuie sa fie luate
pentru protectia lor;
b)sa ia
masuri si sa furnize instructiuni pentru a da
lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul
si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si
sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de
pericol grav si iminent;
c)sa nu
impuna lucratorilor reluarea lucrului in
situatia in care inca exista un pericol grav si
iminent, in afara cazurilor exceptionale si
pentru motive justificate.
(2)Lucratorii
care, in cazul unui pericol grav si iminent,
parasesc locul de munca si/sau o zona
periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si
trebuie sa fie protejati impotriva oricaror
consecinte negative si nejustificate pentru
acestia.
(3)Angajatorul trebuie sa
se asigure ca, in cazul unui pericol grav si
iminent pentru propria securitate sau a altor
persoane, atunci cand seful ierarhic imediat
superior nu poate fi contactat, toti lucratorii
sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in
conformitate cu cunostintele lor si cu
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a
evita consecintele unui astfel de pericol.
(4)Lucratorii
nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile
prevazute la alin. (3), cu exceptia situatiilor
in care acestia actioneaza imprudent sau dau
dovada de neglijenta grava.
SECTIUNEA 4:
Alte obligatii ale angajatorilor
Art. 12
(1)Angajatorul are
urmatoarele obligatii:
a)sa
realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a
riscurilor pentru securitatea si sanatatea in
munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile
la riscuri specifice;
b)sa decida
asupra masurilor de protectie care trebuie luate
si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie
care trebuie utilizat;
c)sa tina
evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o
incapacitate de munca mai mare de 3 zile de
lucru, a accidentelor usoare, a bolilor
profesionale, a incidentelor periculoase, precum
si a accidentelor de munca, astfel cum sunt
definite la art. 5 lit. g);
d)sa
elaboreze pentru autoritatile competente si in
conformitate cu reglementarile legale rapoarte
privind accidentele de munca suferite de
lucratorii sai.
(2)Prin ordin
al ministrului muncii, solidaritatii sociale si
familiei, in functie de natura activitatilor si
de marimea intreprinderilor, se vor stabili
obligatiile ce revin diferitelor categorii de
intreprinderi cu privire la intocmirea
documentelor prevazute la alin. (1).
Art. 13
In vederea
asigurarii conditiilor de securitate si sanatate
in munca si pentru prevenirea accidentelor de
munca si a bolilor profesionale, angajatorii au
urmatoarele obligatii:
a)sa adopte,
din faza de cercetare, proiectare si executie a
constructiilor, a echipamentelor de munca,
precum si de elaborare a tehnologiilor de
fabricatie, solutii conforme prevederilor legale
in vigoare privind securitatea si sanatatea in
munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate
sau diminuate riscurile de accidentare si de
imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b)sa
intocmeasca un plan de prevenire si protectie
compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe
evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice
corespunzator conditiilor de munca specifice
unitatii;
c)sa obtina
autorizatia de functionare din punctul de vedere
al securitatii si sanatatii in munca, inainte de
inceperea oricarei activitati, conform
prevederilor legale;
d)sa
stabileasca pentru lucratori, prin fisa
postului, atributiile si raspunderile ce le
revin in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, corespunzator functiilor exercitate;
e)sa
elaboreze instructiuni proprii, in spiritul
prezentei legi, pentru completarea si/sau
aplicarea reglementarilor de securitate si
sanatate in munca, tinand seama de
particularitatile activitatilor si ale locurilor
de munca aflate in responsabilitatea lor;
f)sa asigure
si sa controleze cunoasterea si aplicarea de
catre toti lucratorii a masurilor prevazute in
planul de prevenire si de protectie stabilit,
precum si a prevederilor legale in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, prin
lucratorii desemnati, prin propria competenta
sau prin servicii externe;
g)sa ia
masuri pentru asigurarea de materiale necesare
informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi
afise, pliante, filme si diafilme cu privire la
securitatea si sanatatea in munca;
h)sa asigure
informarea fiecarei persoane, anterior angajarii
in munca, asupra riscurilor la care aceasta este
expusa la locul de munca, precum si asupra
masurilor de prevenire si de protectie
necesare;
i)sa ia
masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor
si a profesiilor prevazute de legislatia
specifica;
j)sa angajeze
numai persoane care, in urma examenului medical
si, dupa caz, a testarii psihologice a
aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe
care urmeaza sa o execute si sa asigure
controlul medical periodic si, dupa caz,
controlul psihologic periodic, ulterior
angajarii;
k)sa tina
evidenta zonelor cu risc ridicat si specific
prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l)sa asigure
functionarea permanenta si corecta a sistemelor
si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de
masura si control, precum si a instalatiilor de
captare, retinere si neutralizare a substantelor
nocive degajate in desfasurarea proceselor
tehnologice;
m)sa prezinte
documentele si sa dea relatiile solicitate de
inspectorii de munca in timpul controlului sau
al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n)sa asigure
realizarea masurilor dispuse de inspectorii de
munca cu prilejul vizitelor de control si al
cercetarii evenimentelor;
o)sa
desemneze, la solicitarea inspectorului de
munca, lucratorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea
evenimentelor;
p)sa nu
modifice starea de fapt rezultata din producerea
unui accident mortal sau colectiv, in afara de
cazurile in care mentinerea acestei stari ar
genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor si a altor persoane;
q)sa asigure
echipamente de munca fara pericol pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor;
r)sa asigure
echipamente individuale de protectie;
s)sa acorde
obligatoriu echipament individual de protectie
nou, in cazul degradarii sau al pierderii
calitatilor de protectie.
Art. 14
Alimentatia
de protectie se acorda in mod obligatoriu si
gratuit de catre angajatori persoanelor care
lucreaza in conditii de munca ce impun acest
lucru si se stabileste prin contractul colectiv
de munca si/sau contractul individual de
munca.
Art. 15
(1)Materialele
igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu
si gratuit de catre angajatori.
(2)Categoriile de materiale
igienico-sanitare, precum si locurile de munca
ce impun acordarea acestora se stabilesc prin
contractul colectiv de munca si/sau contractul
individual de munca.
SECTIUNEA 5:
Informarea lucratorilor
Art. 16
(1)Tinand
seama de marimea intreprinderii si/sau a
unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri
corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau
reprezentantii acestora sa primeasca, in
conformitate cu prevederile legale, toate
informatiile necesare privind:
a)riscurile
pentru securitate si sanatate in munca, precum
si masurile si activitatile de prevenire si
protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau
unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui
post de lucru si/sau fiecarei functii;
b)masurile
luate in conformitate cu prevederile art. 10
alin. (2) si (3).
(2)Angajatorul trebuie sa
ia masuri corespunzatoare astfel incat
angajatorii lucratorilor din orice intreprindere
si/sau unitate exterioara, care desfasoara
activitati in intreprinderea si/sau in unitatea
sa, sa primeasca informatii adecvate privind
aspectele la care s-a facut referire la alin.
(1), care privesc acesti lucratori.
Art. 17
Angajatorul
trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca
lucratorii desemnati sau reprezentantii
lucratorilor, cu raspunderi specifice in
domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor,
in vederea indeplinirii atributiilor si in
conformitate cu prevederile prezentei legi, sa
aiba acces la:
a)evaluarea
riscurilor si masurile de protectie, prevazute
la art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
b)evidenta si
rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit.
c) si d);
c)informatii
privind masurile din domeniul securitatii si
sanatatii in munca, precum si informatii
provenind de la institutiile de control si
autoritatile competente in domeniu.
SECTIUNEA 6:
Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 18
(1)Angajatorii consulta
lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit
participarea acestora la discutarea tuturor
problemelor referitoare la securitatea si
sanatatea in munca.
(2)Aplicarea
prevederilor alin. (1) implica:
a)consultarea
lucratorilor;
b)dreptul
lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca
propuneri;
c)participarea
echilibrata.
(3)Lucratorii
si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la
art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau
sunt consultati in prealabil si in timp util de
catre angajator cu privire la:
a)orice
masura care ar afecta semnificativ securitatea
si sanatatea in munca;
b)desemnarea
lucratorilor la care s-a facut referire la art.
8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si
cu privire la activitatile la care s-a facut
referire la art. 8 alin. (1);
c)informatiile la care s-a
facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si
17;
d)recurgerea,
dupa caz, la servicii externe, conform art. 8
alin. (4);
e)organizarea
si planificarea instruirii prevazute la art. 20
si 21.
(4)Reprezentantii
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul
sa solicite angajatorului sa ia masuri
corespunzatoare si sa prezinte propuneri in
acest sens, in scopul diminuarii riscurilor
pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor
de pericol.
(5)Reprezentantii
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor sau
lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza
activitatilor la care s-a facut referire in
alin. (1)-(3).
(6)Angajatorul trebuie sa
acorde reprezentantilor lucratorilor cu
raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara
diminuarea drepturilor salariale, si sa le
furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea
exercita drepturile si atributiile care decurg
din prezenta lege.
(7)Reprezentantii
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau
lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile
competente, in cazul in care considera ca
masurile adoptate si mijloacele utilizate de
catre angajator nu sunt suficiente pentru
asigurarea securitatii si sanatatii in
munca.
(8)Reprezentantilor
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa
li se acorde posibilitatea de a-si prezenta
observatiile inspectorilor de munca si
inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de
control.
Art. 19
In vederea
realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art.
18 alin. (1), la nivelul angajatorului se
infiinteaza, se organizeaza si functioneaza
comitete de securitate si sanatate in munca.
SECTIUNEA 7:
Instruirea lucratorilor
Art. 20
(1)Angajatorul trebuie sa
asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa
primeasca o instruire suficienta si adecvata in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, in
special sub forma de informatii si instructiuni
de lucru, specifice locului de munca si postului
sau:
a)la
angajare;
b)la
schimbarea locului de munca sau la transfer;
c)la
introducerea unui nou echipament de munca sau a
unor modificari ale echipamentului existent;
d)la
introducerea oricarei noi tehnologii sau
proceduri de lucru;
e)la
executarea unor lucrari speciale.
(2)Instruirea
prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a)adaptata
evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi
riscuri;
b)periodica
si ori de cate ori este necesar.
(3)Angajatorul se va
asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau
unitati din exterior, care desfasoara activitati
in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au
primit instructiuni adecvate referitoare la
riscurile legate de securitate si sanatate in
munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
(4)Reprezentantii
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii in munca au dreptul la
instruire corespunzatoare.
Art. 21
(1)Instruirea
prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu
poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor
si/sau a reprezentantilor acestora.
(2)Instruirea
prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa
se realizeze in timpul programului de lucru.
(3)Instruirea
prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se
efectueze in timpul programului de lucru, fie in
interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau
unitatii.
CAPITOLUL IV:
Obligatiile lucratorilor
Art. 22
Fiecare
lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea,
in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea
angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala atat propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de actiunile sau
omisiunile sale in timpul procesului de
munca.
Art. 23
(1)In mod
deosebit, in scopul realizarii obiectivelor
prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele
obligatii:
a)sa
utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele,
substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b)sa
utilizeze corect echipamentul individual de
protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat
pentru pastrare;
c)sa nu
procedeze la scoaterea din functiune, la
modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate
proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor,
si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d)sa comunice
imediat angajatorului si/sau lucratorilor
desemnati orice situatie de munca despre care au
motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
precum si orice deficienta a sistemelor de
protectie;
e)sa aduca la
cunostinta conducatorului locului de munca
si/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoana;
f)sa
coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii
desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a
face posibila realizarea oricaror masuri sau
cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii
si securitatii lucratorilor;
g)sa
coopereze, atat timp cat este necesar, cu
angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca
mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si
sanatate, in domeniul sau de activitate;
h)sa isi
insuseasca si sa respecte prevederile
legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a
acestora;
i)sa dea
relatiile solicitate de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari.
(2)Obligatiile prevazute la
alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti
participanti la procesul de munca, potrivit
activitatilor pe care acestia le desfasoara.
CAPITOLUL V:
Supravegherea sanatatii
Art. 24
Masurile prin
care se asigura supravegherea corespunzatoare a
sanatatii lucratorilor in functie de riscurile
privind securitatea si sanatatea in munca se
stabilesc potrivit reglementarilor legale.
Art. 25
(1)Masurile
prevazute la art. 24 vor fi stabilite astfel
incat fiecare lucrator sa poata beneficia de
supravegherea sanatatii la intervale
regulate.
(2)Supravegherea sanatatii
lucratorilor este asigurata prin medicii de
medicina a muncii.
CAPITOLUL VI:
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si
raportarea evenimentelor
SECTIUNEA 1:
Evenimente
Art. 26
Orice
eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit.
f), va fi comunicat de indata angajatorului, de
catre conducatorul locului de munca sau de orice
alta persoana care are cunostinta despre
producerea acestuia.
Art. 27
(1)Angajatorul are
obligatia sa comunice evenimentele, de indata,
dupa cum urmeaza:
a)inspectoratelor
teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum
sunt definite la art. 5 lit. f);
b)asiguratorului, potrivit
Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de munca si boli profesionale,
cu
modificarile si completarile ulterioare,
evenimentele urmate de incapacitate temporara de
munca, invaliditate sau deces, la confirmarea
acestora;
c)organelor
de urmarire penala, dupa caz.
(2)Orice
medic, inclusiv medicul de medicina a muncii
aflat intr-o relatie contractuala cu
angajatorul, conform prevederilor legale, va
semnala obligatoriu suspiciunea de boala
profesionala sau legata de profesiune, depistata
cu prilejul prestatiilor medicale.
(3)Semnalarea
prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre
autoritatea de sanatate publica teritoriala sau
a municipiului Bucuresti, de indata, la
constatarea cazului.
Art. 28
In cazul
accidentelor de circulatie produse pe drumurile
publice, in care printre victime sunt si
persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de
serviciu, organele de politie rutiera competente
vor trimite institutiilor si/sau persoanelor
fizice/juridice prevazute la art. 29 alin. (1)
lit. a) si b), in termen de 5 zile de la data
solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de
cercetare la fata locului.
Art. 29
(1)Cercetarea
evenimentelor este obligatorie si se efectueaza
dupa cum urmeaza:
a)de catre
angajator, in cazul evenimentelor care au produs
incapacitate temporara de munca;
b)de catre
inspectoratele teritoriale de munca, in cazul
evenimentelor care au produs invaliditate
evidenta sau confirmata, deces, accidente
colective, incidente periculoase, in cazul
evenimentelor care au produs incapacitate
temporara de munca lucratorilor la angajatorii
persoane fizice, precum si in situatiile cu
persoane date disparute;
c)de catre
Inspectia Muncii, in cazul accidentelor
colective, generate de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile;
d)de catre
autoritatile de sanatate publica teritoriale,
respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul
suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor
legate de profesiune.
(2)Rezultatul
cercetarii evenimentului se va consemna intr-un
proces-verbal.
(3)In caz de
deces al persoanei accidentate ca urmare a unui
eveniment, institutia medico-legala competenta
este obligata sa inainteze inspectoratului
teritorial de munca, in termen de 7 zile de la
data decesului, o copie a raportului de
constatare medico-legala.
SECTIUNEA 2:
Accidente de munca
Art. 30
(1)In sensul
prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea,
accident de munca:
a)accidentul
suferit de persoane aflate in vizita in
intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b)accidentul
suferit de persoanele care indeplinesc sarcini
de stat sau de interes public, inclusiv in
cadrul unor activitati culturale, sportive, in
tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si
din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c)accidentul
survenit in cadrul activitatilor
cultural-sportive organizate, in timpul si din
cauza indeplinirii acestor activitati;
d)accidentul
suferit de orice persoana, ca urmare a unei
actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru salvarea de vieti omenesti;
e)accidentul
suferit de orice persoana, ca urmare a unei
actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol
care ameninta avutul public si privat;
f)accidentul
cauzat de activitati care nu au legatura cu
procesul muncii, daca se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei
fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc
de munca organizat de acestia, in timpul
programului de munca, si nu se datoreaza culpei
exclusive a accidentatului;
g)accidentul
de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul
si pe traseul normal de la domiciliul
lucratorului la locul de munca organizat de
angajator si invers;
h)accidentul
suferit in timpul deplasarii de la sediul
persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la locul de munca sau de la un loc de
munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini
de munca;
i)accidentul
suferit in timpul deplasarii de la sediul
persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fizice la care este incadrata victima, ori de la
orice alt loc de munca organizat de acestea, la
o alta persoana juridica sau fizica, pentru
indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata
normala de deplasare;
j)accidentul
suferit inainte sau dupa incetarea lucrului,
daca victima prelua sau preda uneltele de lucru,
locul de munca, utilajul ori materialele, daca
schimba imbracamintea personala, echipamentul
individual de protectie sau orice alt echipament
pus la dispozitie de angajator, daca se afla in
baie ori in spalator sau daca se deplasa de la
locul de munca la iesirea din intreprindere sau
unitate si invers;
k)accidentul
suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca
acesta a avut loc in locuri organizate de
angajator, precum si in timpul si pe traseul
normal spre si de la aceste locuri;
l)accidentul
suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau
de persoane fizice romane, delegati pentru
indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara
granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute
in documentul de deplasare;
m)accidentul
suferit de personalul roman care efectueaza
lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in
baza unor contracte, conventii sau in alte
conditii prevazute de lege, incheiate de
persoane juridice romane cu parteneri straini,
in timpul si din cauza indeplinirii
indatoririlor de serviciu;
n)accidentul
suferit de cei care urmeaza cursuri de
calificare, recalificare sau perfectionare a
pregatirii profesionale, in timpul si din cauza
efectuarii activitatilor aferente stagiului de
practica;
o)accidentul
determinat de fenomene sau calamitati naturale,
cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie,
alunecari de teren, trasnet (electrocutare),
daca victima se afla in timpul procesului de
munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu;
p)disparitia
unei persoane, in conditiile unui accident de
munca si in imprejurari care indreptatesc
presupunerea decesului acesteia;
q)accidentul
suferit de o persoana aflata in indeplinirea
atributiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni.
(2)In
situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h),
i) si I), deplasarea trebuie sa se faca fara
abateri nejustificate de la traseul normal si,
de asemenea, transportul sa se faca in
conditiile prevazute de reglementarile de
securitate si sanatate in munca sau de
circulatie in vigoare.
Art. 31
Accidentele
de munca se clasifica, in raport cu urmarile
produse si cu numarul persoanelor accidentate,
in:
a)accidente
care produc incapacitate temporara de munca de
cel putin 3 zile calendaristice;
b)accidente
care produc invaliditate;
c)accidente
mortale;
d)accidente
colective, cand sunt accidentate cel putin 3
persoane in acelasi timp si din aceeasi
cauza.
Art. 32
(1)Inregistrarea
accidentului de munca se face pe baza
procesului-verbal de cercetare.
(2)Accidentul
de munca inregistrat de angajator se raporteaza
de catre acesta la inspectoratul teritorial de
munca, precum si la asigurator, potrivit
legii.
SECTIUNEA 3:
Bolile profesionale
Art. 33
In sensul
prevederilor art. 5 lit. h), afectiunile
suferite de elevi si studenti in timpul
efectuarii instruirii practice sunt, de
asemenea, boli profesionale.
Art. 34
(1)Declararea
bolilor profesionale este obligatorie si se face
de catre medicii din cadrul autoritatilor de
sanatate publica teritoriale si a municipiului
Bucuresti.
(2)Cercetarea
cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea
confirmarii sau infirmarii lor, precum si
stabilirea de masuri pentru prevenirea altor
imbolnaviri se fac de catre specialistii
autoritatilor de sanatate publica teritoriale,
in colaborare cu inspectorii din inspectoratele
teritoriale de munca.
(3)Declararea
bolilor profesionale se face pe baza
procesului-verbal de cercetare.
(4)Bolile
profesionale nou-declarate se raporteaza lunar
de catre autoritatea de sanatate publica
teritoriala si a municipiului Bucuresti la
Centrul national de coordonare metodologica si
informare privind bolile profesionale din cadrul
Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la
Centrul de Calcul si Statistica Sanitara
Bucuresti, precum si la structurile teritoriale
ale asiguratorului stabilit conform legii.
(5)Intoxicatia acuta
profesionala se declara, se cerceteaza si se
inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si
ca accident de munca.
CAPITOLUL
VII: Grupuri sensibile la riscuri
Art. 35
Grupurile
sensibile la riscuri specifice, cum ar fi:
femeile gravide, lehuzele sau femeile care
alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu
dizabilitati, trebuie protejate impotriva
pericolelor care le afecteaza in mod
specific.
Art. 36
Angajatorii
au obligatia sa amenajeze locurile de munca
tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la
riscuri specifice.
CAPITOLUL
VIII: Infractiuni
Art. 37
(1)Neluarea
vreuneia dintre masurile legale de securitate si
sanatate in munca de catre persoana care avea
indatorirea de a lua aceste masuri, daca se
creeaza un pericol grav si iminent de producere
a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala, constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani
sau cu amenda.
(2)Daca fapta
prevazuta la alin. (1) a produs consecinte
deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an
la 3 ani sau amenda.
(3)Fapta
prevazuta la alin. (1) savarsita din culpa se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an
sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2)
savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare
de la 6 luni la un an sau cu amenda.
Art. 38
(1)Nerespectarea de catre
orice persoana a obligatiilor si a masurilor
stabilite cu privire la securitatea si sanatatea
in munca, daca prin aceasta se creeaza un
pericol grav si iminent de producere a unui
accident de munca sau de imbolnavire
profesionala, constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani
sau cu amenda.
(2)Daca fapta
prevazuta in alin. (1) a produs consecinte
deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an
la 3 ani sau amenda.
(3)Daca
nerespectarea consta in repunerea in functiune a
instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior
eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a
luat masura opririi lor, pedeapsa este
inchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda.
(4)Faptele
prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din
culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la
un an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la
alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la un an sau cu
amenda.
CAPITOLUL IX:
Contraventii
Art. 39
(1)Constituie
contraventii faptele savarsite de angajatorii
aflati in una dintre situatiile prevazute de
prezenta lege.
(2)Constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la
5.000 lei la 10.000 lei incalcarea dispozitiilor
art. 13 lit. b), c), p) si r).
(3)Constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la
3.000 lei la 10.000 lei incalcarea dispozitiilor
art. 13 lit. n).
(4)Constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la
4.000 lei la 8.000 lei incalcarea dispozitiilor
art. 12 alin. (1) lit. a) si b), art. 13 lit.
a), d)-f), h)-m) si o), art. 20, art. 29 alin.
(1) lit. a) si ale art. 32 alin. (2).
(5)Constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la
3.500 lei la 7.000 lei incalcarea dispozitiilor
art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1)
si (3), art. 13 lit. q) si s) si ale art. 27
alin. (1) lit. a) si b).
(6)Constituie
contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la
3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele fapte:
a)incalcarea
dispozitiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 si
16;
b)incalcarea
dispozitiilor art. 14, 15 si ale art. 34 alin.
(1).
(7)Constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la
2.500 lei la 5.000 lei incalcarea dispozitiilor
art. 11 alin. (2) si (4), ale art. 17, 19 si
21.
(8)Constituie
contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la
2.000 lei la 4.000 lei urmatoarele fapte:
a)incalcarea
dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. c) si d),
art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) si (6) si ale
art. 36;
b)incalcarea
dispozitiilor art. 34 alin. (5).
(9)Constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la
5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea
reglementarilor de securitate si sanatate in
munca privind:
a)fabricarea,
transportul, depozitarea, manipularea sau
utilizarea substantelor ori preparatelor chimice
periculoase si a deseurilor rezultate;
b)prevenirea
prezentei peste limitele maxime admise a
agentilor chimici, fizici sau biologici, precum
si suprasolicitarea diferitelor organe sau
sisteme ale organismului uman;
c)darea in
exploatare sau repunerea in functiune, partiala
ori totala, a constructiilor, echipamentelor de
munca noi sau reparate, precum si pentru
aplicarea proceselor tehnologice;
d)intocmirea
si respectarea documentatiilor tehnice pentru
executarea lucrarilor care necesita masuri
speciale de siguranta;
e)folosirea
surselor de foc deschis si fumatul la locurile
de munca unde acestea sunt interzise;
f)prevenirea
accidentelor prin electrocutare la executarea,
exploatarea, intretinerea si repararea
instalatiilor si a echipamentelor electrice,
precum si pentru prevenirea efectelor
electricitatii statice si ale descarcarilor
atmosferice;
g)asigurarea
si folosirea instalatiilor electrice de
constructie adecvate la locurile de munca unde
exista pericole de incendiu sau de explozie;
h)asigurarea
celei de-a doua surse de alimentare cu energie
electrica a echipamentelor de munca;
i)transportul, manipularea
si depozitarea echipamentelor de munca,
materialelor si produselor;
j)delimitarea, ingradirea
si semnalizarea zonelor periculoase;
k)semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de
munca;
l)asigurarea
exploatarii fara pericole a
recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau
lichefiate, a instalatiilor mecanice sub
presiune si a celor de ridicat, a conductelor
prin care circula fluide sub presiune si a altor
asemenea echipamente de munca;
m)utilizarea,
intretinerea, revizia si repararea periodica a
echipamentelor de munca;
n)asigurarea,
marcarea si intretinerea cailor de acces si de
circulatie;
o)asigurarea
iluminatului de siguranta;
p)organizarea
activitatii de pastrare, intretinere si
denocivizare a echipamentului individual de
protectie;
q)intocmirea
documentelor de urmarire a parametrilor
functionali ai echipamentelor de munca si a
rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu
regim special de exploatare;
r)aplicarea
metodelor de exploatare miniera, executia,
exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere,
realizarea si functionarea sistemului de aeraj,
corespunzator clasificarii minelor din punctul
de vedere al emanatiilor de gaze;
s)amenajarea
locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in
spatii inchise si in conditii de izolare.
Art. 40
Constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la
5.000 lei la 10.000 lei neprezentarea de catre
serviciile externe a raportului semestrial de
activitate.
Art. 41
Sanctiunile
contraventionale prevazute la art. 39 alin. (2)
-(9) si la art. 40 se aplica angajatorilor.
Art. 42
(1)Constatarea
contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute
la art. 39 alin. (2) -(9) si la art. 40 se fac
de catre inspectorii de munca.
(2)Constatarea
contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute
la art. 39 alin. (6) lit. b) si alin. (8) lit.
b) se fac si de catre inspectorii sanitari din
cadrul Ministerului Sanatatii Publice si al
unitatilor subordonate.
(3)In caz de
constatare a unei situatii care se incadreaza in
prevederile art. 37 si 38, inspectorii prevazuti
la alin. (1) si (2) vor sesiza de indata
organele de urmarire penala competente, potrivit
legii.
Art. 43
(1)Prevederile art. 39
alin. (2) -(9) si ale art. 40 se completeaza cu
dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor,
aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 180/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(2)Contravenientul poate
achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de
ore de la data incheierii procesului-verbal ori,
dupa caz, de la data comunicarii acestuia
jumatate din minimul amenzii prevazute de lege,
corespunzator faptei pentru care a fost
sanctionat, inspectorul de munca facand mentiune
despre aceasta posibilitate in
procesul-verbal.
Art. 44
Angajatorii
raspund patrimonial, potrivit legii civile,
pentru prejudiciile cauzate victimelor
accidentelor de munca sau bolilor profesionale,
in masura in care daunele nu sunt acoperite
integral prin prestatiile asigurarilor sociale
de stat.
CAPITOLUL X:
Autoritati competente si institutii cu atributii
in domeniu
Art. 45
(1)Ministerul
Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este
autoritatea competenta in domeniul securitatii
si sanatatii in munca.
(2)Principalele atributii
ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale
si Familiei in acest domeniu sunt
urmatoarele:
a)elaboreaza
politica si strategia nationala in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, in colaborare
cu Ministerul Sanatatii Publice si prin
consultarea cu alte institutii cu atributii in
domeniu;
b)elaboreaza
proiecte de acte normative in vederea
implementarii unitare a strategiei nationale si
a acquis-ului comunitar din domeniu;
c)avizeaza
reglementarile cu implicatii in domeniu initiate
de alte institutii, potrivit legii, si
participa, dupa caz, la elaborarea unor astfel
de reglementari;
d)monitorizeaza aplicarea
legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si
a propunerilor transmise de institutiile aflate
in subordine sau coordonare, precum si ale celor
cu care colaboreaza in desfasurarea
activitatii;
e)abiliteaza
persoane juridice si fizice pentru a presta
servicii de protectie si prevenire in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, denumite in
prezenta lege servicii externe, la care se face
referire la art. 8 alin. (4);
f)recunoaste,
desemneaza, notifica si supravegheaza
laboratoare de incercari, precum si organisme
din domeniul sau de competenta, in conditiile
legii;
g)coordoneaza, in
colaborare cu Ministerul Educatiei si
Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare
de interes national in domeniul securitatii si
sanatatii in munca;
h)organizeaza, impreuna cu
Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea
de pregatire generala si/sau de specialitate in
domeniul securitatii si sanatatii in munca
pentru institutiile de invatamant;
i)desfasoara
activitati de informare-documentare, potrivit
legii;
j)avizeaza
materiale de informare si instruire, cum ar fi
suporturi de curs, brosuri, pliante, afise
elaborate de alte persoane juridice sau fizice,
in sensul asigurarii
concordantei
mesajelor pe care acestea le contin cu
prevederile legislatiei in vigoare;
k)reprezinta
statul in relatiile internationale din domeniul
sau de competenta.
Art. 46
(1)Ministerul
Sanatatii Publice, ca organ de specialitate al
administratiei publice centrale, este
autoritatea centrala in domeniul asistentei de
sanatate publica.
(2)Ministerul
Sanatatii Publice indeplineste, in principal,
urmatoarele atributii in domeniul sanatatii
lucratorilor la locul de munca:
a)coordoneaza
activitatea de medicina a muncii la nivel
national;
b)elaboreaza
sau avizeaza reglementari pentru protectia
sanatatii in relatie cu mediul de munca, pentru
promovarea sanatatii la locul de munca, precum
si pentru medicina muncii;
c)supravegheaza starea de
sanatate a lucratorilor;
d)asigura
formarea si perfectionarea profesionala in
domeniul medicinei muncii;
e)coordoneaza
activitatea de cercetare, declarare,
inregistrare si evidenta a bolilor profesionale
si a celor legate de profesiune;
f)autorizeaza/avizeaza si
controleaza calitatea serviciilor medicale
acordate lucratorilor la locul de munca;
g)colaboreaza
cu alte institutii implicate in activitati cu
impact asupra sanatatii lucratorilor;
h)indeplineste si alte
atributii, conform competentelor sale in
domeniu, reglementate prin legi speciale.
Art. 47
(1)Inspectia
Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea
ce priveste controlul aplicarii legislatiei
referitoare la securitatea si sanatatea in
munca.
(2)Institutia
prevazuta la alin. (1) controleaza modul in care
se aplica legislatia nationala din domeniul
securitatii si sanatatii in munca la toate
persoanele fizice si juridice din sectoarele
prevazute la art. 3 alin. (1), cu exceptia celor
prevazute la art. 50 alin. (1) si (2), si are,
in principal, urmatoarele atributii:
a)controleaza
realizarea programelor de prevenire a riscurilor
profesionale;
b)solicita
masuratori si determinari, examineaza probe de
produse si de materiale in unitati si in afara
acestora, pentru clarificarea unor evenimente
sau situatii de pericol;
c)dispune
sistarea activitatii sau scoaterea din functiune
a echipamentelor de munca, in cazul in care
constata o stare de pericol grav si iminent de
accidentare sau de imbolnavire profesionala si
sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire
penala;
d)cerceteaza
evenimentele conform competentelor, avizeaza
cercetarea, stabileste sau confirma caracterul
accidentelor;
e)coordoneaza, in
colaborare cu Institutul National de Statistica
si cu celelalte institutii implicate, dupa caz,
sistemul de raportare si evidenta a accidentelor
de munca si a incidentelor, iar, in colaborare
cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul de
raportare a bolilor profesionale sau legate de
profesie;
f)analizeaza
activitatea serviciilor externe prevazute la
art. 8 alin. (4) si propune retragerea
abilitarii, dupa caz;
g)raporteaza
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei situatiile deosebite care necesita
imbunatatirea reglementarilor din domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
h)furnizeaza
informatii celor interesati despre cele mai
eficace mijloace de respectare a legislatiei din
domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 48
(1)Asiguratorul, stabilit
de lege, reprezinta autoritatea competenta in
domeniul asigurarii pentru accidente de munca si
boli profesionale.
(2)Institutia
prevazuta la alin. (1) are atributii pentru:
a)sprijinirea
activitatii de prevenire in domeniul securitatii
si sanatatii in munca a angajatorilor;
b)reabilitarea medicala si,
dupa caz, psihologica, precum si compensarea
victimelor accidentelor de munca si ale bolilor
profesionale;
c)raportarea
catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale
si Familiei a situatiilor deosebite care
necesita imbunatatirea reglementarilor din
domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 49
Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protectia Muncii fundamenteaza stiintific
masurile de imbunatatire a activitatii de
securitate si sanatate in munca si promoveaza
politica stabilita pentru acest domeniu.
Art. 50
(1)Ministerul
Apararii Nationale, structurile militare si
structurile in care isi desfasoara activitatea
functionari publici cu statut special din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor,
Directia Generala a Penitenciarelor din cadrul
Ministerului Justitiei, Serviciul Roman de
Informatii, Serviciul de Informatii Externe,
Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de
Telecomunicatii Speciale, precum si Comisia
Nationala pentru Controlul Activitatilor
Nucleare organizeaza, coordoneaza si controleaza
activitatea de securitate si sanatate in munca
din unitatile lor, prin serviciile de prevenire
si protectie create sau desemnate de catre
aceste institutii, in scopul aplicarii
prevederilor prezentei legi.
(2)Cercetarea,
inregistrarea si evidenta accidentelor de munca
si a bolilor profesionale produse in unitatile
din subordinea institutiilor prevazute la alin.
(1) se efectueaza de organele proprii ale
acestora.
(3)Institutiile prevazute
la alin. (1) pot elabora reglementari proprii
pentru aplicarea prezentei legi, in completarea
celor existente la nivel national.
CAPITOLUL XI:
Dispozitii finale
Art. 51
(1)Se aproba
prin hotarare a Guvernului, la propunerea
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei, urmatoarele acte normative:
a)normele
metodologice de aplicare a prevederilor
prezentei legi;
b)transpunerea directivelor
specifice referitoare la securitatea si
sanatatea in munca.
(2)In
aplicarea prevederilor prezentei legi,
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei va elabora proiecte de acte normative
necesare implementarii si/sau adaptarii
situatiilor existente la cerintele prezentei
legi.
Art. 52
(1)Activitatile de interes
national in domeniul securitatii si sanatatii in
munca si sursele de acoperire a cheltuielilor
necesare in vederea realizarii acestora se
aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei.
(2)Activitatile de interes
national privind cercetarea stiintifica in
domeniul securitatii si sanatatii in munca se
finanteaza din fondurile prevazute pentru
acestea, potrivit legii.
Art. 53
(1)Prezenta
lege intra in vigoare la data de 1 octombrie
2006.
(2)La data
intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga
Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
47 din 29 ianuarie 2001, cu modificarile si
completarile ulterioare, Decretul Consiliului de
Stat nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli
privind exploatarea si intretinerea
instalatiilor, utilajelor si masinilor,
intarirea ordinii si disciplinei in munca in
unitatile cu foc continuu sau care au instalatii
cu grad ridicat de pericol in exploatare,
republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5
din 11 ianuarie 1982, precum si orice alte
dispozitii contrare.
Prezenta lege
transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE
privind introducerea de masuri pentru promovarea
imbunatatirii securitatii si sanatatii
lucratorilor la locul de munca, publicata in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
(JOCE) nr. L 183/1989.
-****-
Aceasta lege
a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu
respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76
alin. (1) din Constitutia Romaniei,
republicata.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
BOGDAN
OLTEANU
PRESEDINTELE
SENATULUI
NICOLAE
VACAROIU
Publicat in
Monitorul Oficial cu numarul 646 din data de 26
iulie 2006
|